117.
Doamne, Tu să mă conduci
Doamne, Tu să mă conduci,
Nu voi rătăci atunci,
Rău cu Tine nu-mi va fi
Orice-asupra-mi va veni.
Doamne, Doamne,
Du-mă sus în ţara Ta
Chiar de calea-aici e grea,
Tu rămâi nădejdea mea.
Când cel rău mă va lovi
Nu mă va putea clinti;
Domnul este Stânca mea,
Lui mă voi încredinţa.
La al vieţii mele-apus
Ia-mă-n braţe, Tu, Isus,
Ştiu că mă voi odihni
Sus în cer când voi sosi.