243.
Doamne, nu vreau comoară
Doamne, nu vreau comoară, nu vreau aur, argint;
Mi-e de-ajuns că sunt liber şi că sunt mântuit.
Ştiu că-n Cartea Vieţii, în locaşul de sus,
Este scris al meu nume chiar de Domnul Isus.
Doamne, numele meu pe-albe pagini e scris
În a cerului carte chiar de Domnul Isus!
Am trăit multă vreme de păcat apăsat
Dar Isus prin sfânt sânge pe deplin m-a scăpat;
El rămâne statornic ce-a promis va-mplini,
De e roşu păcatul ca zăpada va fi.
În Cetatea cea sfântă cu locaşuri cereşti
Cei salvaţi veşnic cântă melodii îngereşti
Iar cel rău loc nu are să-i dezbine pe sfinţi,
Bucuria e mare şi în duh sunt uniţi!