272.
Doamne, sfânta Ta prezență
Doamne, sfânta Ta prezenţă mi-e un nesecat izvor
De putere, biruinţă prin furtuni şi orice nor.
O, ridică-Ţi peste mine faţa Ta, o, Fiu divin!
Locu-mi este lângă Tine, unde cerul e senin!
Sufletu-mi la Tine zboară, să Te întâlnească vrea;
Tu eşti singura-mi comoară, eşti a vieţii mele stea!
Vreau să văd slăvita-Ţi faţă, vreau să Te slujesc mereu;
Căci Tu eşti a mea viaţă, Tu mă scapi de orice rău!
Când pe norii plini de slavă, Doamne, Te vei arăta,
Îmbrăcat cu-a Ta dreptate, vesel Te-oi întâmpina!