332.
Sfântă credință de demult
Sfântă credinţă de demult
Prin foc, prin săbii ai răzbit;
Cu fericiri tu ne-ai umplut
Când vestea bună am primit.
Sfântă credinţă, tare eşti,
Tu toate, toate biruieşti.
În închisori fiind legaţi,
Cu trupul frânt, se bucurau.
Chiar de erau încătuşaţi
Ei ca învingători mureau.
Sfântă credinţă, viaţă eşti,
Tu chiar şi moartea biruieşti.
Doar Tu, credinţă, ne ridici
Şi jar în piept tot tu ne dai
Să te vestim la toţi aici
Prin vorbe sfinte şi prin trai.
Sfântă credinţă, dar de sus,
Fă să-L urmăm doar pe Isus!