373.
N-are nimeni ocrotire
N-are nimeni ocrotire ca-n a Domnului iubire,
Nici o stea strălucitoare, nici o pasăre sau floare.
El pe-ai Săi îi îngrijeşte şi în Casa Lui îi creşte,
Îi păstrează ca un Tată şi pe braţul Lui îi poartă.
Nici în viaţă, nici în moarte pe ei nimeni nu-i desparte,
Căci iubirea Lui divină orice-ngrijorări alină.
Turmă mică, n-avea teamă, El mereu te are-n seamă,
Când răsare-al nostru Soare, cad vrăjmaşii la picioare.