399.
El m-a condus, ce har divin!

El m-a condus, ce har divin, în El am pace pe deplin.
În orice loc, oriunde-aş fi, cu braţul Lui mă va-nsoţi.
El mă conduce-n voia Sa, cu mâna Sa mă va purta!
Eu cu credință-L voi servi, căci braţul Lui mă va-nsoți!
Ia, Doamne, mâna mea-n a Ta, să pot umbla în voia Ta.
În toate liniştit voi fi, căci braţul Tău mă va-nsoţi.
Lucrarea mea când o sfârşesc, victoria o dobândesc,
În moarte chiar, cu El voi fi, căci braţul Lui mă va-nsoţi.