449.
Vorbește-mi, Doamne
Vorbeşte-mi, Doamne, eu ascult
Al Tău glas dulce şi plăcut
Şă-nvăţ cât m-ai iubit de mult,
În lume când umblam pierdut.
O, întăreşte-mă să stau
Încredinţat în slujba Ta,
Şi chiar viaţa să mi-o dau
Făcând un bine altuia.
Ajută-mă, mai mult a şti
Cuvântul Tău măreţ şi sfânt,
Şi credincios a-L răspândi
La cei trudiţi de pe pământ.
O, Doamne, foloseşte-mă
Să împlinesc menirea mea.
De orice rău păzeşte-mă
Şi Te-oi slăvi de-a pururea.