599.
Rămâi cu noi
Rămâi cu noi că, iată, vine seara,
Ziua s-a dus de parcă a zburat;
Iar fără Tine, Doamne, ce ne-am face
Pe marea vieţii când s-a-ntunecat?
Rămâi cu noi, rămâi cu noi, da, rămâi cu noi!
Tu, Cel ce-atunci pe drumul spre Emaus
Ai tâlcuit Scriptura celor doi,
Deschide azi a noastre inimi, Doamne,
Şi frânge pâinea sfântă şi cu noi.
Ce bine e la inima Ta, Doamne,
Îngrijorări dispar în faţa Ta;
Fiind cu noi se duc dureri amare,
Primim în schimb din mângâierea Ta.