Când Te văzură apele pe Tine, pe Tine, Dumnezeule Slăvit
Când Te văzură apele pe Tine, pe Tine, Dumnezeule Slăvit
Cutremuratu-s-au de frică, Doamne, şi-adâncurile lor s-au îngrozit.
Turnat-au norii apele-n şuvoaie şi tunetul în nori a răsunat,
Ca fulgerele s-au pornit a Tale săgeţi şi-n toate părţile-au zburat.
Vârtej pornit-au tunetele Tale şi fulgerele lumea-au luminat,
Mişcatu-s-au adâncurile toate şi tot pământul s-a cutremurat.
Tu Ţi-ai croit un drum adânc prin mare, nu-Ţi cunoscu nici urma Faraon,
Povăţuind poporul ca pe-o turmă prin mâinile lui Moise şi Aaron.