Când frigul pătrunde în suflet
Când frigul pătrunde în suflet,
Când poverile parcă-s prea mari,
Când nu mai vezi farmecul florilor
Nici zâmbetul stelelor,
E timpul să-ţi umpli viaţa
Cu-ale cerului dulci adieri,
Să-ţi laşi scăldat sufletul ostenit
De-a harului primăveri.
# Un tărâm de vis ţi se-aşterne înainte,
Tărâm de vis ce-mplinirea promite,
Tărâm de vis cu îngerii mii ce te însoţesc,
Un tărâm de vis unde ceru-ţi zâmbeşte,
Tărâm de vis unde Domnu-ţi vorbeşte,
Tărâm de vis plin de armonii
Te aşteaptă să vii. #
Cum oceanul sub valuri se-alintă,
Cum ceru-i de nori mângâiat,
Sufletul nostru se simte-odihnit
Doar lângă al său Creator,
Furtunile toate să vină
Stăm ocrotiţi lângă El,
Chiar umbra morţii de s-ar ivi
Senin şi cald e-n braţul Său.
# Un tărâm de vis ţi se-aşterne înainte,
Tărâm de vis ce-mplinirea promite,
Tărâm de vis cu îngerii mii ce te însoţesc,
Un tărâm de vis unde ceru-ţi zâmbeşte,
Tărâm de vis unde Domnu-ţi vorbeşte,
Tărâm de vis plin de armonii
Te aşteaptă să vii. #
Un tărâm de vis
Ţi se-aşterne înainte,
Te aşteaptă să vii.