Când gânduri negre mă răpun şi-mi spun că sunt sortit pierzării
Când gânduri negre mă răpun şi-mi spun că sunt sortit pierzării
Atunci Tu vii, Prieten bun şi nu mă laşi, şi nu mă laşi
Când groaza nopţii mă-nconjoară şi rana începe să mă doară
O, Doamne niciodat' afară Tu nu mă laşi, Tu nu mă laşi.
# Căci Tu eşti paza vieţii mele atunci când trec prin clipe grele
O, Domnul meu, o, Domnul meu
Tu eşti un scut prin încercare şi-atunci când cad pe-a vieţii cale
Tu mă ridici, Tu mă ridici, o, Domnul meu. #
Când gânduri negre mă răpun şi îmi şoptesc planuri deşarte
Atunci Preabunule meu Păstor, mă întăreşti, mă întăreşti
Când diavolul vrea să mă piardă şi pentru el să fiu o pradă
Tu nu-i îngădui niciodată, ci mă-ntăreşti, mă izbăveşti.
# Căci Tu eşti paza vieţii mele atunci când trec prin clipe grele
O, Domnul meu, o, Domnul meu
Tu eşti un scut prin încercare şi-atunci când cad pe-a vieţii cale
Tu mă ridici, Tu mă ridici, o, Domnul meu. #
Când bate valul ca să spargă micuţa şi-ncercata barcă
Tu o păzeşti şi-o faci să treacă furtună grea, din viaţă mea
Şi-atunci cu multă bucurie, chiar dacă alt val vrea că să vie
Tu-l potoleşti şi-l faci să fie mult mai uşor, mult mai uşor.
# Căci Tu eşti paza vieţii mele atunci când trec prin clipe grele
O, Domnul meu, o, Domnul meu
Tu eşti un scut prin încercare şi-atunci când cad pe-a vieţii cale
Tu mă ridici, Tu mă ridici, o, Domnul meu. #