Când neguri se-adună
Când neguri se-adună
Şi vântul se zbate,
# Aproape e Domnul,
Din valuri ne scoate! #
De cine ne-om teme?
El mustră furtuna
# Şi-I place să fie
Cu noi totdeauna! #
Pluti-vom spre casă,
Isuse, cu Tine,
# Pe braţul Tău tare,
O, cât e de bine! #
Şi dacă furtuna, mugind,
Ne-ameninţă,
# Noi mergem nainte,
Trăim prin credinţă! #
Prin bezna cercării,
Când paşii se-nclină,
# Doar dragostea-Ţi mare
Ne fie lumină! #