Când omul vechi din noi se vrea stăpân
Când omul vechi din noi se vrea stăpân,
Când drumu-ngust ne pare prea stâncos,
Avem la dreapta un Tovarăş bun:
E Duhul Sfânt, Prieten credincios.
Când îngeri par că slava şi-o retrag,
Când nu ştim nici măcar a ne ruga,
Avem la dreapta un Prieten drag:
E Duhul Sfânt, ce-i gata-a ne-ajuta.
Când lumea-n noi îşi face iarăşi loc,
Când nori acopăr cerul înstelat,
Avem la dreapta noastră sacrul Foc:
E Duhul Sfânt, prieten adorat.