Când pe munte Moise sta

Când pe munte Moise sta Dumnezeu mai spusu-ia # Zi israelitiilor Daruri după voia lor. # Să-mi aducă din prisos Şi un cort să-mi facă jos # Eu atunci voi veni Şi-ntre voi voi locui. # Moise acestea cum le spune Oastea veselă i-adu-se # Scule, ţesături de preţ El tocmi zidari isteţi. # Cu grăbire în lucrare-a pus Casa Tatălui de sus # Şi-aduceau lui Dumnezeu Daruri oameni mereu. # Prin ce Moise le-a grăit Staţi, mai mult aţi dăruit # Decât câte ne trebuiesc Sfântul cort să-l isprăvesc. # Cortul două părţi avea Una sfântă se numea # Alta sfânta sfintelor Unde nu intra popor. # În această despărţire Se păstra cu îngrijire # În chivotul legii puse Tablele de Moise aduse. # După ce a fost ispravit Cortul, Moise l-a sfinţit # Din văzduhul lucitor Numai iată atunci un nor. # Se lăsă deasupra lor Şi din slava Domnului # Sfântul cort umplutu-sa Peste ei un nor era. # La vederea-ntunecoasă Iată noaptea luminoasă # Cum pornea-nainte norul După El mergea poporul. # Grăbind cortul ridicând Tot avutul său umplând # Unde norul se oprea Tot poporul poposea. #