Când roua dimineţii

Când roua dimineţii Pământu-mpodobeşte Cu flori de diamant, Cu zorii în cântare Şi inima tresare: “Mărire lui Isus”. Când fruntea ostenită De trudă zămisleşte Amarele sudori, Găsesc înviorarea Cântând din nou cântarea: “Mărire lui Isus”. Când îngerii tenebrei Şi-n suflet vor să-ntindă Al nopţii negru fald, Un scut am de lumină, Şi cânt mereu spre tihnă: “Mărire lui Isus”. Când zorii nu mai pleacă Şi truda se-odihneşte Iar noaptea va pieri, Atunci orice suflare Cânta-va-a mea cântare: “Mărire lui Isus”.