Când un mire şi-o mireasă, la altarul Tău divin

Când un mire şi-o mireasă, la altarul Tău divin, Mână-n mână, cu emoţii, viaţa, să-şi unească vin, Când iubirea i-a legat cu liantul minunat, Înaintea Ta venim şi-Ţi mulţumim. Binecuvântări din slavă să cobori, Peste mire şi mireasă, mâna să Îţi pleci acum, Dă-le numai bucurii şi viaţă-n veşnicii Te rugăm, Domn iubit, cu ei să fii! Doamne, dă-le-o viaţă plină de iubire şi lumină, Un exemplu minunat, ei să fie ne-ncetat, Chiar de vin îngrijorări, de-i apasă încercări, Pe-a lor buze, pune psalmi şi cântări. Binecuvântări din slavă să cobori, Peste mire şi mireasă, mâna să Îţi pleci acum, Dă-le numai bucurii şi viaţă-n veşnicii Te rugăm, Domn iubit, cu ei să fii! Viaţa-ntreagă să le fie un altar de rugăciuni, Doamne, pleacă mâna Ta, pe vecie să-i cununi. Toată viaţa ce le-o dai, să le fie colţ de rai, Lângă ei, pe a lor drum mereu să stai. Binecuvântări din slavă să cobori, Peste mire şi mireasă, mâna să Îţi pleci acum, Dă-le numai bucurii şi viaţă-n veşnicii Te rugăm, Domn iubit, cu ei să fii!