Cântaţi cu veselie

Cântaţi cu veselie, Lui Dumnezeu cântaţi. Spre El cu bucurie, Voi strigăte-nălţaţi. Stăpânului lui Iacov Cântaţi cântec plăcut. Cântaţi, sunaţi din trâmbiţi, Din arfă şi-alăut. Sunati Lui din trâmbiţă, La lună nouă-n zori, La lună plină-n ziua, Alesei sărbători. C-aceasta este-o lege Din veac în Israel Poruncă de la Domnul Lui Iacov, pentru el El sărbătoarea aceasta Lui Iosif rândui Atunci când împotriva Egiptului porni Atunci ei auziră Un glas blând şi plăcut Un glas pe care însă Ei nu l-au cunoscut I-am descărcat povara De pe umăr, cea grea Căci mâinile lui slabe Coşul nu-l mai ţinea Strigat-ai în necaz Şi Eu Te-am izbăvit Şi-n locul cel mai tainic Atunci Eu ţi-am vorbit În locul tunetului Tainic m-am arătat La apele Meriba Tu fosta-i încercat Poporul meu ascultă Şi te voi sfătui De-ai asculta Israel Ce azi îţi voi vorbi În tine să nu fie Vre-un zeu din cei străini La dumnezeii ţării Tu să nu te închini Căci numai Eu sunt Domnul, Şi Dumnezeul Tău Acela ce te scapă Din chinul cel mai greu Şi din ţara robiei Unde-ai fost apăsat Te-am scos cu braţ puternic Şi de jug v-am scăpat Şi Ţi-am mai spus atuncea Poporul Meu aşa Deschide-ţi gura largă Şi Eu Ţi-o voi umplea Dar iată că poporul Meu nu M-a ascultat La glasul Meu Israel Nici seamă n-a luat Şi I-am lăsat în voia Pornirii lui cea rea Din inimă stricată Ei sfatul nu-l urmau O, de m-ar asculta Poporul Meu acum Şi de-ar umbla Israel De-acum pe-al Meu drum Într-o clipă i-aş bate Pe asupritorii lor Mi-aş pune mâna-n contra Potrivnicilor lor Cei ce-L urăsc pe Domnul Atunci l-or linguşi Şi pacea lui Izrael Pe veci va dăinui Şi-o mare îndurare De ei Mi-aş arăta Cu dragoste fierbinte I-aş binecuvânta Atunci cel mai bun grâu Ca hrană i l-aş da Cu mierea cea din stâncă Mereu l-aş sătura.