Ai spus odată Doamne

Ai spus odată Doamne Căci timpul va veni Din piatră să faci pâine Să dai l-ai tăi copii Pe aceia ce se luptă Şi sinceri îi găseşti Sub aripa ta sfântă Ai spus că-i ocroteşti Nădejdea-i Dumnezeu N-avem altul ca El Nădăjduim în El Aş vrea să n-am bagaje Nici de ce regreta Când valuri mari de apă Mă vor înconjura Când teama şi credinţa În faţă ne vor sta Focul sau biruinţa El nu ne va lăsa În cântări sau suspine Atât cât vor mai fi Te-om aştepta pe Tine Noi ştim că vei veni Iar de vom trece malul Spre veşnic răsărit Vedea-vom Canaanul Şi pe Domnul iubit.