De ţi-este greu pe cale, sărmane peregrin

De ţi-este greu pe cale, sărmane peregrin, Înalţă-te-n credinţă, de dragoste mai plin; Lucrează cât e ziuă, oricât de istovit, Căci vine după muncă şi timp de odihnit! # Timp de odihnit avea-vom, în sfârşit, Căci nu va fi întruna de plâns şi de trudit; Sfârşitul e aproape, sfârşitul mult dorit, Dureri şi lacrimi n-or mai fi, ci timp de odihnit. # Această viaţă-i dată ca pâinea ce-o frămânţi, S-o pui în brazda lumii, să plângi şi-apoi să cânţi... ‘Nainte prin credinţă, nu sta descumpănit, Răsplata e aproape şi timp de odihnit! # Timp de odihnit avea-vom, în sfârşit, Căci nu va fi întruna de plâns şi de trudit; Sfârşitul e aproape, sfârşitul mult dorit, Dureri şi lacrimi n-or mai fi, ci timp de odihnit. # Să nu priveşti cum alţii la umbră se-odihnesc, Odihna lor e moarte şi nu destin ceresc! Isus pe toţi îi cheamă, dar numai cel trudit Primeşte şi răsplată şi timp de odihnit. # Timp de odihnit avea-vom, în sfârşit, Căci nu va fi întruna de plâns şi de trudit; Sfârşitul e aproape, sfârşitul mult dorit, Dureri şi lacrimi n-or mai fi, ci timp de odihnit. #