Al lumii noastre firmament

Al lumii noastre firmament Cu aştrii săi ce-n veci nu pier, Şi-al stelelor Lui regiment Măresc pe Dumnezeu din cer. În mersul său neobosit, Din zori de zi pân la-asfinţit, Proclamă soarele-nfocat Pe Creatorul adorat. Când noaptea-ntinde umbra ei, Plăcut răsare luna iar În taină poţi vedea scântei Cum pe întinsul cer apar Şi tuturor vestesc smerit: Pe noi chiar Domnul ne-a zidit! Lui cântă cetele cereşti Un imn de slavă-n veci de veci. Cu cerul ne unim şi noi Înţelepciunea-Ţi a slăvi, Şi până-n ziua de apoi Dorim cu toţii a-Ţi servi. Primeşte-al nostru imn sfinţit, Şi pentru binele primit Mărit fii, Doamne Savaot, Acum şi-n veci de toţi şi-n tot!