Al morţii ceas nu-ntreabă
Al morţii ceas nu-ntreabă
De-n cale-i timp sau loc;
Şi ce-i născut din Domnul,
Da, va rămâne tot.
De ce atâtea lacrimi,
Durere de ce-atât,
Când ştiţi că-aveţi în ceruri
Un Tată bun şi sfânt?
De ce atât tot plângeţi
Şi-amar vă tânguiţi?
Primiţi pe Domnu-n viaţă
Şi fi-veţi mântuiţi.
Nu fie-această clipă
O despărţire grea,
Căutaţi, primiţi pe Domnul
Şi-atunci îl (o) veţi vedea.
Pe El de-L veţi alege,
Voi bine veţi avea,
Chiar de e despărţirea
Acum aşa de grea.