Doamne, cine va locui
Doamne, cine va locui
În cortul Tău, părinte?
Şi pe-al Tău munte cine-a sta,
Pe înălţimi prea sfinte?
Acel ce umblă-n drum curat,
Şi voia Ta o face.
# Acel ce spune-adevărat,
Şi-n suflet are pace. #
Acela nu vorbeşte rău,
Căci limba-i e curată;
Nu ocăreşte-n drumul său
Pe nimeni, niciodată.
Pe cel ce-i vrednic de dispreţ,
Asemenea-l priveşte;
# Iar pe acei ce-n Domnul cred,
De-a pururea-i cinsteşte. #
El vorba nu şi-o ia-napoi
Chiar pagubă de are;
Şi nici dobândă n-ar primi
Când face o ajutare.
În contra celui bun nu ia
El mită, viaţa toată.
# Acela ce se poartă-aşa,
Nu cade niciodată. #