Doamne, fă-mi dreptate, Doamne, căci umblu-n neprihănire
Doamne, fă-mi dreptate, Doamne, căci umblu-n neprihănire
Şi mă-ncred mereu în Domnul fără nici o şovăire!
Cercetează-mi Tu lăuntrul, că-n cuptor dacă m-ai ţine
Numai bunătatea, Doamne, şi-adevărul afli-n mine.
Nu mă strâng cu mincinoşii, cu viclenii nu-mi fac cale
Şi nu stau cu cei răi, Doamne, ci caut sfatul voii Tale.
Îmi spăl mâinile-n lumină şi-astfel vin spre-a Tale-altare,
Ca să strig cu mulţumire preamărind a Ta lucrare.
Doamne, eu iubesc lăcaşul Casei care Slava-Ţi strânge,
Nu mă da cu păcătoşii nici cu cei ce varsă sânge,
Ale căror mâini sunt rele şi-n a căror dreaptă-i mită!
Fie-Ţi milă, izbăveşte-mi viaţa mea neprihănită!
Căci pe calea Ta cea dreaptă sta-mi-vor dreptele picioare,
Să binecuvânt pe Domnul totdeauna-n adunare.