Dumnezeu e steagul meu, Aleluia!

Dumnezeu e steagul meu, Aleluia! El mi-e steag şi El mi-e soartă; Eu îl port, dar El mă poartă Cu cât vântu-i mai semeţ, Cu-atât steagu-i mai măreţ Mic şi slab stegar sînt eu, Însă steagu-I Dumnezeu! Aleluia! Dumnezeu e steagul meu, Aleluia! Iată steagul în vâltoare, Plin de răni şi de onoare Plin de spinii lui Cezar Plin de stropi de pe Calvar. Scrum şi pulbere sunt eu, Însă steagu-I Dumnezeu, Aleluia! Dumnezeu e steagul meu, Aleluia! Şase mii de ani în lume S-a luptat că să ne-adune Când cu marea-n clocot viu, Când cu şerpii în pustiu; Când cu flăcări, când cu zei, Când cu însăşi paşii mei, Aleluia! Dumnezeu e steagul meu, Aleluia! Dacă tu ai ochi să vadă, Dacă tu ai duh să creadă, Iată steagul! Altul nu-i! Pleacă fruntea-n faţă Lui, Tu eşti lut şi lut sînt eu Însă steagu-I Dumnezeu, Aleluia!