Dumnezeu i-a zis o dată

Dumnezeu i-a zis o dată Iacov ia-ţi averea toată. # Pleacă spre căminul tău Şi voi fi cu tine eu # Ascultând el şi-a luat, Tot avutul şi-a plecat. # Când ajunse la Iordan Lângă ţara Canaan # De Esau îşi aminti, Frica prinse-al chinui. # Soli trimise-n grabă mare, Spuneţi-i că-mi cer iertare # Solii-ntorşi i-au spus el vine. A pornit la drum spre tine. # Să te-ntâmpine mai iute, Cu bărbaţi vreo patru sute # Iacob auzind aşa, Frică şi mai mare-avea. # S-a rugat lui Dumnezeu, Fi cu mine tot mereu # Doamne da-tu-mi-ai averi, Apărare până ieri, # Milostiv spre mine cată, Din 'nălţime astăzi tată # Cu Esau nedrept eu fui, Scapă-mă din mâna lui. # Şi-a trimis iar soli să-i dea, Daruri mari din tot ce-avea # Ţapi,berbeci asini,junci,boi, Vaci,cămile,capre,oi, # Mare, multă bogăţie, Spre-a-mblânzi a lui mânie # Noaptea Dumnezeu în vis, Coborând la el i-a zis, # Nici o teamă tu să n-ai Până Iacob te numeai # Iar din această zi, Israel te vei numi. # Soarele când răsărea, Iată-l pe Esau venea # Şi pe urmă înşiraţi Patru sute de bărbaţi, # Iacob înspre el pleca Şi smerit se închina # Fruntea până la pământ De vreo şapte ori pe rând, # Braţele Esau le-a-ntins Şi la sânul său l-a strâns # Îndelung la piept s-au strâns Şi de bucurie-au plâns. # La copii Esau căută Ăştia cine-s întrebă? # Iacob zise:fii îmi sunt, Ce mi-i dete Domnul sfânt # Toţi apropia-tu-s-au Se-nchinară lui Esau # Dar cirezile de vite În poteca mea-ntâlnite? # Daruri,Iacob i-a grăit Din celea ce am primit # De la bunul Dumnezeu, Le-am trimis plocon şi eu # Ţie pentru-a căpăta Dragoste,iertarea ta # Am şi eu destule frate, Zi-sa el cu bunătate; # Lasă,nu-i nevoie,ţine Bogăţia pentru tine # Dară Iacob stărui, Până când el le primi. # Şi pornit-au împăcaţi, Către casă,ca doi fraţi # Iacob aminti-tu-şi-a De făgăduinţa sa, # La betel cu-ai săi pleca, Un altar aici 'nălţa # Şi prinos el a adus, Ziditorului de sus. # Vreme multă n-a trecut Şi-un fiu el a mai avut. #