E secetă în țară și ploaia numai vine
E secetă în țară și ploaia numai vine,
E foamete și boală, necaz în Israel
Ilie nu se-arată cu slujitoru-n grabă,
Să intre-n rugăciune pe muntele Carmel.
Trimite Doamne ploaia prin al Tău cuvânt.
Și umple tot poporul acum cu Duhul Sfânt.
Ș-apară acuma norul pe care-l așteptăm,
Să ude adunarea și să ne bucurăm.
Arat-Ți Doamne slava prin a Ta lucrare,
Să știe tot pământul că Tu ești Dumnezeu
Mai lasă Doamne focul și acum peste altare
Și ploaia cea târzie peste poporul Tău.
Ni-e dor să Te auzim la fel ca și Ilie
Cum Îi vorbeai o Doamne pe muntele Carmel
Dorim să vină ploaia să curgă apă vie,
Și să strigăm cu toții la fel ca Israel.
Dărâmă Doamne Balii, dărâmă Astartea
Să știe tot pământul că Tu ești Dumnezeu
Coboară Doamne astăzi la fel ca-nvremea acea
Și fă trezirea sfântă pentru poporul tău.
Trimite-ne mantaua, o dă-ne iar puterea
Ca să vestim cuvântul la fel ca Elisei,
Ridică-Ți lucrători la fel că-nvremea acea
Și ploaia cea târzie să cadă peste ei.
Și celor ce-s în lume să le vestim mereu
Că mântuirea sfântă e doar în Dumnezeu
Și chiar de-i greu pe cale să nu murmurăm.
Pe stânca să rămânem să nu ne clătinăm.