E vreme de când ai plecat din casă părintescă
E vreme de când ai plecat din casă părintescă
/:Nimic de tine nu mai ştiu poate eşti mort sau de eşti viu
Întorce- te acasă:/
Când mi-ai cerut ţi-am dăruit, averea cuvenită
/:Te-ai dus în lume fiul meu, fără să şti că-ţi va fi greu
Departe de-al Tău tată:/
Acum tu rătăcești pribeag, fără speranță-n lume
/:Prietenii te-au părăsit, averea toată ai risipit
În chef, beţii şi glume:/
Mă copleșește un dor nestins, sunt trist şi-n grea durere
/:Eşti gol, flămând şi însetat, prin bezna nopţii alungat
O vino nu te pierde:/
Prieten drag tu eşti un fiu, îndepărtat de casă
/:Te cheamă astăzi Golgota şi Cel ce a suferit pe ea
Întins pe lemnul crucii:/
O vin acasă, o fiu pierdut căci anii vieţii zboară
/:Acum când cerul e deschis, grăbește-te spre paradis
Să nu rămâi afară:/
- Daniel Hârtie -