Eu multe lucruri nu-nțeleg o Doamne
Eu multe lucruri nu-nțeleg o Doamne
În mersul meu pribeag pe-acest pământ.
/:Dar Tu ai spus aveți credința-n Mine
Căci Eu am fost și voi fi cel ce sunt:/
Atâtea piedici astăzi se ridică
Să-ngreuneze mersul meu spre cer.
Și deseori corabia în derivă
Îmi înspăimânta mersul meu stingher.
O Tu acel ce dăinui aurora,
Tu ziditorule din temelii
Vino și ascultă-mi astăzi rugăciunea
Și omul din lăuntru să-l reanvii.
Dă-mi iar tăria ca să trec cu bine,
Dureri, ispite, lupte, stăruinți.
Fă să tresalte sufletul în mine
Și rugile să-mi fie mai fierbinți.
Căci am uitat urcând cu greu cărarea
Căci Tu ești totul, Tu le programezi
Și când de bunăvoie nu vrea omul
Prin suferință Tu îl modelezi.
Și-ngădui peste el și vorbe grele
Și pietre chiar desprinse dintre stânci
Și boale și suspine și necazuri
Căci viața trece și prin văi adânci.
O iartă-mi necredință și orgoliul, nesăbuința de-alege eu
Ajută-mă că-norice împrejurare
Să las ca să alegă Dumnezeu.
Dă-mi iar tăria ca să trec cu bine,
Dureri, ispite, lupte, stăruinți.
Fă să tresalte sufletul în mine
Și rugile să-mi fie mai fierbinți.