Eu stau cu-al meu Domn preaiubit
Eu stau cu-al meu Domn preaiubit,
Când pe roze încă e rouă.
În liniştea dimineţii-ascult
Al Său glas ca un susur blând.
El cu mine umblă
Şi-mi vorbeşte blând,
Că eu sunt al Său preaiubit.
A mea inimă tresare cu drag
La atingerea glasului Său.
Când stau să ascult glasul Lui,
Al meu suflet se linişteşte.
Un cânt curat, cu-armonii cereşti
Rămâne-n inimă mereu.
Când stau să ascult şoapta Lui,
Toată teama se risipeşte.
Şi când umbra nopţii se lasă greu
Găsesc odihnă-n glasul Său.