Fii deci liniştită
Fii deci liniştită,
Înaintea Lui,
Inimă zdrobită,
Tu placi Domnului!
La a Lui poruncă,
Îngerii grăbiţi,
Vin ca să conducă,
Paşii tăi greşiţi.
Valurile izbească,
Cât de furios,
N-are să-ţi lipsească,
Harul lui Hristos.
Chiar când viaţa toată-i
Plină de amar,
Domnul dintr-o dată
O-ndulceşte iar.
Grijile le-aruncă,
Inimă a mea!
Lasă să te ducă
Domnul cum va vrea!
Fie prin furtună,
Fie prin dureri,
Calea este bună,
Când duce spre cer!