Frânt de dorul aşteptării

Frânt de dorul aşteptării Stau în poartă şi privesc # Oare nu m-ai dat uitării Împăratul meu ceresc? # Umbra grea de seară rece Pe pământ s-a aşternut, # Gânduri ce nu vor să plece Cu durere m-au umplut. # Pe pământ tu nu ai pace Ca străin călătoreşti # Patrie acolo sus ai La Părintele ceresc # Sus în cer stau heruvimii Serafimii, stâlpi de foc, # Iar arhanghelii sublimii Ţie-Ţi cântă-n al lor joc. # Sufletul meu pierdut a fost Şi mila Ta s-arătat # Splendoarea feţii Ţi-am văzut Şi din Duhul Tău mi-ai dat. #