Ierusalim, cetatea mea tot sufletul-mi suspină
Ierusalim, cetatea mea tot sufletul-mi suspină
# Când oare când te voi vedea, când oare-ntine voi intra?
Să cânt in mântuirea Ta pe marea cristalină. #
Ierusalim sfânt dor nestins ce dulce va fi în tine
# Când lungul zbucium va fi-nvins când ţelul drag va fi atins
Iar plânsul şters, uitat şi stins şi zilele senine. #
O! rai cu ziduri de topaz iubirea mea te cheamă
# Cu rugăciunile-n extaz cu râu de lacrimi pe obraz
Cu dorul să te vadă azi, strigându-ţi: ia-mă, ia-mă. #
Dar până atunci Ierusalim trimite-ne din tine
# Arvuna harului sublim pe care-l cerem şi-l dorim.
Biruitori să moştenim comorile-ţi divine. #