La Domnul inima-am lăsat
La Domnul inima-am lăsat,
O inimă prea rea,
Atâta sânge revărsat,
Căzut-a pentru ea.
Aş vrea o inimă de nea,
Supusă lângă tron,
Doar vocea Lui sunând în ea,
Isus ca singur Domn.
Să fie-o inimă cu rost,
Cu pace şi cu frâu,
Cum inima Lui plină-a fost
De-al dragostei pârâu.
Cu fire nouă-mpodobit,
În sufletul schimbat
Înscrie Numele-Ţi iubit,
Cel nou şi minunat.