La Tine vin, şi-mi cer iertare
La Tine vin, şi-mi cer iertare,
O Doamne bun, primeşte-mă,
În bunătatea Ta cea mare,
Aşa cum sunt, primeşte-mă.
# Căci mă-ntorc şi-n genunchi
Milă-ţi cer Domnul meu;
Mă întorc şi-aş dori,
Să mă ştiu fiul Tău;
Mă întorc ca să-mi dai
Din al vieţii izvor,
Mă întorc căci de Tine mi-e dor. #
Eu ştiu că Tu nu ţii în seamă,
Trecutul meu cel păcătos.
Dar porunceşti ca să am teamă,
Şi să trăiesc de-acum frumos.
# Căci mă-ntorc şi-n genunchi
Milă-ţi cer Domnul meu;
Mă întorc şi-aş dori,
Să mă ştiu fiul Tău;
Mă întorc ca să-mi dai
Din al vieţii izvor,
Mă întorc căci de Tine mi-e dor. #
Cândva Tu m-ai chemat la Tine,
Dar eu n-am vrut să te ascult.
De-atunci sunt ani şi mi-e ruşine,
Te-am amânat atât de mult.
# Căci mă-ntorc şi-n genunchi
Milă-ţi cer Domnul meu;
Mă întorc şi-aş dori,
Să mă ştiu fiul Tău;
Mă întorc ca să-mi dai
Din al vieţii izvor,
Mă întorc căci de Tine mi-e dor. #
Şi dac-adesea-s trist pe cale,
Şi merg pe drum anevoios.
Prin jertfa mântuirii Tale,
Sunt mântuit, şi-s bucuros.
Minunat, minunat eşti în veci, Domnul meu!
Minunat, minunat să mă ştiu fiul Tău!
Minunat e când beau din al vieţii izvor
Minunat eşti al meu Salvator!...
Lăudat, lăudat să fi veşnic Isus!
Lăudat, lăudat, pe pământ şi-n cer sus!
Lăudat să fi, Doamne, că m-ai mântuit,
Şi în cer un loc Tu mi-ai pregătit!