La poarta ta bat azi îndurerate
La poarta ta bat azi îndurerate
A dragostei duioase stăruinţi
Cu lacrima tăcerii-nduioşate
Din vremea primei noastre cunoştinţi.
# Adu-ţi aminte, o, adu-ţi aminte
De-ntâiul har, de dragostea dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce te ţinea mereu să mai rămâi! #
Când uşa ta Mi-era mereu deschisă,
Când rugăciunea ta veghea pe prag,
Când ochii tăi, purtând lumina-nscrisă,
Înseninau cântările de drag
# Adu-ţi aminte, o, adu-ţi aminte
De-ntâiul har, de dragostea dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce te ţinea mereu să mai rămâi! #
Adu-ţi aminte zilele acele
Şi uită-te la starea ta de-acum,
Când stau şi bat, când lacrimile Mele,
La poarta ta închisă, cad în drum!
# Adu-ţi aminte, o, adu-ţi aminte
De-ntâiul har, de dragostea dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce te ţinea mereu să mai rămâi! #
Deschide-Mi iar, deschide-acea-ncăpere
În care-ardea iubirea ta demult;
Iubirea ta, Iubirea Mea o cere,
Mai fă-Mă iar ca glasul să-ţi ascult!
# Adu-ţi aminte, o, adu-ţi aminte
De-ntâiul har, de dragostea dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce te ţinea mereu să mai rămâi! #
Iubirea Mea rămasă neschimbată
Cu mai mult dor te cheamă înapoi,
Iubirile ce-au fost unite-odatâ
Se caută cu mai multă sete-apoi.
# Adu-ţi aminte, o, adu-ţi aminte
De-ntâiul har, de dragostea dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce te ţinea mereu să mai rămâi! #
Deschide-I iarăşi Celui Care bate,
Deschide-i iarăşi dragostei fierbinţi,
Deschide-mpărtăşirilor curate
Din vremea-ntâiei noastre cunoştinţi!
# Adu-ţi aminte, o, adu-ţi aminte
De-ntâiul har, de dragostea dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce te ţinea mereu să mai rămâi! #