Mai adă Doamne-acele vremuri din trecut

Mai adă Doamne-acele vremuri din trecut Acele vremi de pocăinţă! # Când în al dragostei sfânt jar Zideam altar după altar Iar Duhul Sfânt ne aduna. Când la sclipitul stelelor Ne întâlneam cu-atâta dor O dulce vreme-a stăruinţei. # Mai adă Doamne şi azi oameni ca-n trecut Mai adă harul de-altădată! # Mai adă Doamne aceia fraţi În umblet şi-n suflet curaţi Cu conştiinţa nepătată, Cari zi şi noapte se rugau Şi chiar la moarte se duceau Pentru credinţa-adevărată. # Mai adă Doamne acelaşi dor de casa Ta Mai adă-aceea sete sfântă! # Când înaintea zorilor La-l casei Tale sfânt pridvor Ne întâlneam Isuse drag Împinşi de-acelaşi sfânt fior Ne adunam la-l Tău izvor Şi ne zideam casa pe stâncă. # Mai adă Doamne şi azi semne şi minuni Ce le făceai Tu altădată! # Căci de vei zice un cuvânt Bolnavii vor sări cântând Şi-Ţi vor aduce Osanale Şi-oricât ar fi boala de grea La glasul Tău s-or vindeca Mai vino iar Isuse Doamne. #