Mama! Întâia privire-ostenită pe chipu-ţi plăpând

Mama! Întâia privire-ostenită pe chipu-ţi plăpând Întâiul cuvânt ce-l vei spune, cu drag, în curând; Întâiul surâs, tăinuit în dureri mult, prea mult; Întâiul cânt dulce, pe frunte întâiul sărut, Întâiul scump dascăl cu primul cuvânt este ea, Mama, ce-n braţe te ţine cu drag! Da, mama ta!... Cor: Mama-i izvor nesecat De iubiri şi trăiri sufleteşti; Sfânt râu de viaţă-n transfer Spre cei ce sunt fii pământeşti; Căldură şi lucru şi veghe E mama în ceasuri târzii, Nopţi albe trăite în zbucium Să dea un alin la copii... Mamă! La pieptu-i, pe braţe, adesea ea-ţi va fi scut; Ţi-i primul prieten spre care priveşti azi tăcut Şi parcă ai vrea ca să-i spui, printr-un zâmbet uşor, Ceva ce în suflet ar face-o să ardă de dor Cum tu, când vei creşte, model de respect printre mulţi, Vei fi, şi chiar primul vei spune: „De mamă s-asculţi!..." Cor: Mama-i povaţă, mustrare, Iertare şi sfaturi cu drag; Chemări şi-ndrumări către-o ţintă Ideală în anii şirag; Mama-i departe şi aproape, Fiinţă cu-aceleaşi dorinţi Cu inima jar din puţine puteri Printre lacrimi fierbinţi. Mamă! Întâiul cald leagăn sub ochi luminoşi, sclipitori; Întâia iubire ca roua curată de flori. Deci, numai o mamă ţi-i dată s-o ai aici jos Spre care-ţi îndrepţi astăzi privirea, şi-n chipu-i frumos, Găseşti un alin, un îndemn, un cuvânt iertător De mama sublimă ce-n brațe te ţine cu dor. Cor: Mama-i fiinţă dorită, La bine şi-n grele dureri... E singurul suflet în care Mai poţi să găseşti mângâieri; Mama-i rugi sfinte-nălţate Cu gânduri curate în sus, Nădejdi ancorate la ţărmul Iubirii cu drag în Isus.