Naintea feţei Tale, cu suflet întristat
Naintea feţei Tale, cu suflet întristat,
Cu vina mea, Isuse, în rugă m-am plecat:
O, inima-mi suspină de-atât amar şi chin...
Tu, Doamne, o alină cu glasul Tău divin!
Naintea Ta, Isuse, e toată viaţa mea,
De legea firii mele, doar Tu mă poţi salva!
De-a Ta privire, Doamne, să fug eu n-aş putea...
Îmbracă-mă cu toată neprihănirea Ta!
Ajută-mi, prin credinţă, născut din nou să fiu,
S-ajung la biruinţă, cât încă nu-i târziu!
Să fiu al Tău în toate, curat şi credincios
Şi cel mai scump pe lume să-mi fii doar Tu, Hristos!