O Doamne, Tu ne-ai lepădat, vin’ iar şi ne ridică

O Doamne, Tu ne-ai lepădat, vin’ iar şi ne ridică Tu-n lume ne-ai împrăştiat pe noi, pe toţi Te-ai mâniat, O, vino iar ca altădat’, din nou, şi ne ridică! Pământul ni l-ai zguduit, o, vindecă-l Tu iară! Pământul ni l-ai zguduit, l-ai împărţit şi l-ai rănit; Repară-l unde-i greu rănit şi vindecă-ni-l iară! Ai încercat poporul Tău, dă-i iarăşi mângâiere! Tu l-ai trecut prin locul greu, l-ai adăpat cu vinul rău, De-a amorţit în chinul său; dă-i iarăşi mângâiere! Ai dat poporului Tău steag să-l nalţe fără frică; Le-ai dat să nalţe sfântul steag pentru-Adevărul Tău cel drag; Du-l Tu pe-al biruinţei prag şi nalţă-l fără frică! Ai Tăi iubiţi s-o poat-avea, adu-le Tu scăpare! Ajută-ne prin dreapta Ta, auzi-ne când vom striga, Ajută-ne când vom chema şi dă-ne-n veci scăpare! Dă-ne-ajutor să izbândim, că omul nu ne poate! Cu Dumnezeu noi biruim, cu El mari lucruri săvârşim, Cu El vrăjmaşii ni-i zdrobim, cu El… căci Domnul poate.