O Doamne sunt atât de mic

O Doamne sunt atât de mic Atât de mic pe când încerc în raze să-mi ridic O lacrimă din umăr de privire Peste aşa pustiire Şi nu pot decât până la poale Să văd muntele din raza de soare Să regăsesc poteca şi urmele de paşi... Din Tine rămaşi. O Doamne sunt atât de mic Atât de mic pe când încerc în raze să-mi ridic O lacrimă din umăr de privire Peste aşa pustiire Şi nu pot decât până la poale Să văd muntele din raza de soare Să regăsesc poteca şi urmele de paşi.. Din Tine rămaşi. Nu-s decât o gândire singură şi ciudată Cu ecou uneori cu ecou altădată Ca o înghiţire de sentiment rătăcit În intestine de chit. Alerg şi întreb Alerg şi întreb Poate cândva aripa ce mă ţine va dispărea Şi va rămâne doar pomul din care, dulce, Ţi-ai făcut o cruce. Alerg şi întreb Alerg şi întreb Poate cândva aripa ce mă ţine va dispărea Şi va rămâne doar pomul din care, dulce, Ţi-ai făcut o cruce.