O, răspunde-mi când strig, Domnul neprihanei mele

O, răspunde-mi când strig, Domnul neprihanei mele Scoate-mă la larg în ceasul strâmtorării grele! Doamne-ai milă-ascultă-mi ruga strâmtorării grele! Până când, o, fiii lumii, slava-mi veţi huli-o? Până când deşertăciunea, oare, veţi iubi-o? Cât umbla-veţi în minciună, cât veţi mai iubi-o? Să ştiţi că ales-a Domnul om iubit pe care Îl ajută şi-i arată marea îndurare El m-aude când spre Domnul strig - şi-mi dă-ndurare Tremuraţi, fugiţi cu groază de păcătuire, Spuneţi-vă-aceasta-n inimi seara, la dormire! Şi tăceţi apoi în patul vostru de dormire! Domnului s-aduceţi jertfe cu trăiri curate Şi nădăjduiţi în Domnul veacurile toate, Toţi ai Lui în El vă-ncredeţi veacurile toate! Mulţi zic: Cine-o să ne-arate nouă fericirea? Eu zic: Doamne-arată-Ţi nouă iarăşi strălucirea! Faţa Ta ne-arate nouă iarăşi strălucirea. Tu-mi dai inimii mai multe stări de bucurie Decât lor când le rodeşte grâul pe câmpie, Roada vinului din viţă, grâul pe câmpie Eu mă culc şi-adorm, o Doamne, liniştit şi-n pace, Împăcarea Ta cerească fericit mă face, Liniştită locuinţa pacea Ta mi-o face