Pe Stânca cea tare şi ’naltă, să stea

Pe Stânca cea tare şi ’naltă, să stea Al meu suflet gol şi rănit ar zbura; Aşa păcătos şi nevrednic cum sunt O, Stâncă eternă, în Tine m-ascund! # O, Stânca mea, o, Stânca mea, În Tine, Isuse, mi-ascund inima! # În ceasul tristeţii când singur vorbesc, În clipa ispitei, sub duhul lumesc, Când valul vrea iar să mă tragă la fund, O, Stâncă eternă, în Tine m-ascund! # O, Stânca mea, o, Stânca mea, În Tine, Isuse, mi-ascund inima! # Adesea în luptă, vânat de cel rău, Scăpare-am găsit doar în meritul Tău; Furtuni de-ncercări când la mine-au ajuns, În Tine, Isus, liniştit m-am ascuns! # O, Stânca mea, o, Stânca mea, În Tine, Isuse, mi-ascund inima! #