Pe un pământ de nobili

Pe un pământ de nobili Respins şi depărtat Se-ntoarce fără veste Un fiu de Împărat. Se-ntoarce cu durere Cu lacrimi şi suspin Şi se-ntreabă într-una: “Nu-i prea târziu să vin?” # Primeşte-mă o Tată E adevărat am greşit Primeşte-mă la Tine De lume m-am scârbit! Primeşte-mă o Tată E adevărat am greşit Dar azi mă-ntorc la Tine O Domnul meu iubit! # Priveşte lung în zare Şi vede un palat Se întreabă în remuşcare: “De ce n-am ascultat? De ce am plecat de acasă Când totul era al meu De ce am uitat Că Tată îmi este Dumnezeu?” # Primeşte-mă o Tată E adevărat am greşit Primeşte-mă la Tine De lume m-am scârbit! Primeşte-mă o Tată E adevărat am greşit Dar azi mă-ntorc la Tine O Domnul meu iubit! # Şi cum stătea pe gânduri Acest fiu nu vedea Că Tatăl său în poartă Cu drag îl aştepta. Doar când şi-a rupt privirea De tot ce era jos A îmbrăcat cu slavă Un alt veştmânt frumos. # Primeşte-mă o Tată E adevărat am greşit Primeşte-mă la Tine De lume m-am scârbit! Primeşte-mă o Tată E adevărat am greşit Dar azi mă-ntorc la Tine O Domnul meu iubit! #