Porumbiţă de pe stâncă

Porumbiţă de pe stâncă Se aud azi paşi grăbind Cu iubirea mea adâncă N-aş mai zăbovi eu încă Porumbiţă de pe stâncă. Dacă gata tu ai fi Vrei să fi împodobotă Cu veşmânt de in curat Haina ta neprihănită Şi cununa strălucită Cum se cade-a fi răpită, Pentru-n fiu de împărat. Tu eşti via mea sădită La izvorul cristalin Prindeţi orice vulpe mică Care rodul tău î-l strică Iar privirea ţi-o ridică, Înspre mirele divin. Tu grădina mea sfinţită Tu grădina lui Isus Eşti tu oare pregătită Ca să fi acum răpită Tu ce eşti pecetluită Pentru mirele Isus? Tu eşti sora mea aleasă Trandafirul din Saron Tu bogată-mpărăteasă Eşti aleasa mea mireasă Tu eşti veşnica mea casă O,tu fiică din Sion. Tu cerboaica mea iubită Care paşte printre crini Din femei mai fericită Mai frumoasă,mai gătită, Eşti Biserica sfinţită Mai presus de heruvimi. Iată soarele răsare, Sus pe cer nu-i nici un nor, Azi e vremea de cântare Azi smochinul e în floare Vă-nălţaţi suflet fecioare Inima plină de dor Auzi trâmbiţa cum sună Vezi oştirea cea de sus E măreaţa săptămână Când arhanghelul adună Pe cei vrednici de cunună, În ţara fără apus. Porumbiţă de pe stâncă Al tău mire vine-n zări Cu o dragoste adâncă Porumbiţă de pe stâncă Nu dormi,aşteaptă încă Cu al dragostei fior.