Prin multe ţări frumoase, în viaţă am trecut

Prin multe ţări frumoase, în viaţă am trecut Şi-atâtea văi şi dealuri frumoase am văzut Dar nici un deal din lume nu m-a atras aşa Ca dealul ce, pe nume, se cheamă Golgota. Acesta nu se-nalţă cu vârful pân’ la nori Pe culmea lui, zăpada, nu cerne albe flori Şi totuşi nici pe-un munte nu m-am simţit aşa De Dumnezeu aproape ca sus pe Golgota. Nu-s brazi înalţi acolo, nici iarbă verde jos Dar este sus pe munte un lucru preţios E crucea răstignirii şi jertfa de pe ea, Ne dete mântuirea... aceasta-i Golgota. Şi nu sunt nici izvoare pe dânsul când priveşti Nici râuri curgătoare de ape pământeşti Dar este sus pe cruce izvorul minunat Ce greşurile lumii le-a şters şi le-a spălat. De-acolo şi tâlharul se-ntoarce credincios Şi mântuit se-ntoarce căitul păcătos Acolo vezi pe Domnul când plângi sub crucea Sa Acolo-i bucuria: Veniţi la Golgota! Tu omule ce-n lume suspini nemângâiat Înalţă al tău suflet spre locul minunat Acolo mântuirea şi pacea vei afla, Acolo-i fericirea: Veniţi la Golgota!