Până ce cocosul, Petre va cânta

Până ce cocosul, Petre va cânta De trei ori de mine, te vei lepăda „Tu eşti ucenicul, tu al meu iubit Tu pe-a ta credinţă, de mine numit!” Aşa Domnul spune şi-apoi l-au luat Şi la Arhiereu, omul cel viclean În a cărui curte, loc prea blestemat De trei ori de Domnul, eu m-am lepădat. Şi-am zis că numai ştiu pe al meu stăpân Respingând pe Domnul, faptă de păgân Vai cu ce blestem l-am tăgăduit Pe acela care atât m-a iubit. Eu nelegiuitul, eu om de păcat Mai întâi apostol, azi m-am lepădat Să fug de aicea, să fug, să mă duc Şi să-mi plâng păcatul, ochi să mi-i ud. Lacrimi de căinţă, lacrimi mi se cer Cu toată viaţa, căci altfel eu pier Smerenie multă, să nu mă mândresc Şi a mea viaţă să n-o socotesc. Să vadă urmaşii prin exemplul meu Că omul greşeşte, nu-i ca Dumnezeu Dar ce văd Isuse, Doamne-ndurerat Păcatul cel mare Tu mi l-ai iertat. O ştiu asta bine, faţa Ţi-am zărit Când cu o privire dulce m-ai privit Şi mi-ai dat un suflet, să mă pocăiesc Şi cu Tine, Doamne, veşnic să trăiesc.