Răzvrătit, în umbra morţii

Răzvrătit, în umbra morţii, Tare-adânc am rătăcit Către ţărmuri de niciunde, Un sărman nenorocit… Dar pe cruce, cu iertare, Fiul slavei a urcat Să-mi ofere o lumină Şi o cale de urmat. În vâltoarea blestemată Sufletu-mi zăcea, robit, Căutam, în van, scăpare, Mă vedeam un surghiunit… Dar Isus, plecând genunchiul, Pân’ la sânge a-ndurat, Să-mi ofere o speranţă: Pentru mine a-nviat. Printre neguri de păcate, Cu privirea-I m-a străpuns; Prăbuşirea să-mi oprească, Cu iertarea Lui m-a uns... Şi simţind că pentru mine Cerul sfânt a părăsit, Viaţa mea împovărată Toată Lui I-am dăruit... Pacea Lui mântuitoare M-a umplut şi reclădit; Din iubire-n Cartea vieţii Nume nou mi-a dăltuit. În Isus mă simt puternic, Renăscut, înviorat, Ca un imn al libertăţii Lângă cruce învăţat. Drumul Tău, Isus, spre mine, N-am cuvinte să-l cuprind, El e taina mântuirii Din înalt de cer venind; O, Isuse, sunt nevrednic, Fă din mine un altar Şi o jertfă de credinţă Până Te vedea-voi iar.