Slavă, slavă Celui sfânt

Slavă, slavă Celui sfânt, Doar în El mă-ncred oricând! Lângă dreapta Lui m-ascund Şi furtuna El o ceartă Mare este Domnul meu Când mă scapă de-orice rău, Mare e-n locaşul Său Şi mai mare e când iartă!... Glasul Lui răsună-n cer, Are-n grijă munţi şi mări, Al iubirii Lui mister Se adună-n osanale. El veghează-n mersul lor, Păsări, galaxii şi nori, Dar mai mult Îi este dor De făptura mâinii Sale. Lângă tronul Celui sfânt, Preamărind al Său Cuvânt, Îngeri mii aud cântând, Pacea serii când se lasă... Nimeni însă n-a cântat, Pe pământ şi-n cerul nalt, Ca un păcătos salvat, O cântare mai frumoasă...