Spre zările-albastre mă simt atras

Spre zările-albastre mă simt atras, Mi-e dor de păduri şi de lunci, Aproape de cer să mai fac un pas Spre floarea de colţ de pe stânci. # Aşteaptă-mă, Doamne, c-un cer senin, Spre inima Ta mă grăbesc! Mă-mbie al dragostei har divin La drum către culmi când pornesc. # Lumini de azur mă deşteaptă-n zori Să-mi strig bucuria spre munţi; Alerg prin miresme de fân şi flori Şi-mi place prin iarbă desculţ. # Aşteaptă-mă, Doamne, c-un cer senin, Spre inima Ta mă grăbesc! Mă-mbie al dragostei har divin La drum către culmi când pornesc. # Un cântec de drum vreau să cânt din nou, Păşind pe înguste poteci, S-aud dinspre munte al său ecou Spre cer cum răsună în veci. # Aşteaptă-mă, Doamne, c-un cer senin, Spre inima Ta mă grăbesc! Mă-mbie al dragostei har divin La drum către culmi când pornesc. #