Sus în ceruri, în mărire
Sus în ceruri, în mărire,
Vor fi oare toţi ai tăi?
Vor primi ei mântuire,
Sau pieri-vor cu cei răi?
# Fraţilor, lucraţi întruna,
Cu ai voştri cei iubiţi,
Ajutaţi-i totdeauna,
Ca să fie mântuiţi. #
Tu primeşti pe cap cununa,
Griji, dureri ţi se sfârşesc,
Dar ai tăi iubiţi acuma,
Moartea veşnică primesc.
# Fraţilor, lucraţi întruna,
Cu ai voştri cei iubiţi,
Ajutaţi-i totdeauna,
Ca să fie mântuiţi. #
În coroană-avea-vei stele,
Cei străini vor străluci,
Câţi de-ai tăi vor fi-ntre ele,
Sau cu toţi pierduţi vor fi?
# Fraţilor, lucraţi întruna,
Cu ai voştri cei iubiţi,
Ajutaţi-i totdeauna,
Ca să fie mântuiţi. #
Sus la cina cea măreaţă,
De prin peşteri, munţi şi văi,
Se vor aşeza la masă,
Sunt acolo şi ai tăi?
# Fraţilor, lucraţi întruna,
Cu ai voştri cei iubiţi,
Ajutaţi-i totdeauna,
Ca să fie mântuiţi. #